Valea Frumoasei pe bicicletă

Valea Frumoasei, munții Cindrel, 19 septembrie 2020

O tură cu bicicleta pe Valea Frumoasei este una din turele pe care le-am recomanda începătorilor, sau celor ce doresc o plimbare liniștită prin natură, pe drum forestier, fără mașini și fără prea mare dificultate. Căci Frumoasa străbate, preț de aproximativ 15km poieni, păduri, și abia spre Șaua Șteflești se încălzesc mușchii în câteva serpentine domoale.

Râul Frumoasa se pare că își are originea numelui în legendele ciobanilor locului, legende vechi care încearcă să explice geneza lacurilor, stâncilor și râurilor zonei. Numai că Frumoasa, aici, nu este personajul pozitiv, ci fata cu cosițe aurii, care, îndrăgostită de Cindrel, devine Măiastră și ucide tinerii ce se îndrăgostesc de ea. Și așa apar Iezerul Cindrel, Iezerul Șureanu, râul Frumoasa și multe altele.  E lungă legenda, și ne-ar lua mult să o povestim, așa că îi lăsăm pe cei de la adevărul.ro să v-o spună: click aici.

Plecăm într-o zi caldă de toamnă din Rânca spre Obârșia Lotrului. După un tocan de oaie la Ștefanu, lăsăm Obârșia în urmă, și după pasul Tărtărău căutăm atent cu privirea intrarea pe Valea Frumoasei. Și o găsim, cu aproximativ 4km înainte de coada lacului Oașa, relativ ușor, căci, în dreptul unor construcții de lemn, la trecerea peste un pod avem indicatoarea către cabana Valea Frumoasei. Intrăm pe forestierul marcat ca „închis circulației publice” și parcăm lângă prima cabana – la 300m de șosea, o cabana ce pare a aparține ocolului silvic, foarte frumoasă și îngrijită.

Încălecăm pe biciclete și pornim agale – drumul forestier este bun, cu puține pietre, numai bun pentru o plimbare relaxantă. La început, valea râului este largă, panta inexistentă, și din loc în loc vedem cabane cochete. Mirosul de grătar ne face poftă… și nu avem decât biscuiți și banane la noi.

Valea Frumoasei

Despre traseu nu sunt multe de zis. Drumul este drept, și ținem cursul apei. După 2km câmpia se închide și mergem paralel cu Frumoasa, prin pădure. Altimetrul zice că urcăm, mușchii nu prea. Mereu avem râul în dreapta noastră – când mai aproape, când mai departe. Apa curge liniștită, iar albia pare plată, fără pietre mari.

Valea Frumoasei

Pedalăm agale și căutăm loc de pauză – după 8km de la start valea se lărgește iar și apar din nou cabane. Aici facem pauză lungă și ne distrăm trecând apa printr-un vad, înainte și înapoi. Desculți, căci pedalele ajung în apa rece ca gheața.

Distractie

Aici avem cabana Valea Frumoasei, și tot aici se „desprinde” un drum spre pârâul Blaga și un traseu (nemarcat?) spre vârful Frumoasa. În depărtare apare creasta munților cu vârfurile Șteflești și Cristești, din munții Lotrului, ambele de peste 2200m altitudine.

Vârfurile Șteflești și Cristești în depărtare

Noi continuăm în amonte, spre Șaua Șteflești, de data asta nu mai e nevoie de altimetru să ne dăm seama că urcăm. Încet, încet falsul plat devine urcare, râul devine din ce în ce mai mic, până nu îl mai vedem și drumul drept devine serpentine.

Serpentine

După 2 ore și 15km suntem în Șaua Șteflești, la 1730m. Am plecat de pe Transalpina, de la 1300m, deci, am urcat ceva.  Șaua Șteflești „leagă” munții Lotrului de Cindrel, de aici având traseu atât către creasta Lotrului, cât și către vârful Cindrel. Drumul pe care ne aflăm este numit și Transcindrel, continuând pe el, am putea ajunge la Păltiniș, sau Tălmaciu (ieșirea de pe Valea Oltului).

Șaua Șteflești

Admirăm vârful Cindrel și facem o pauză lungă la soarele după-amiezii.  La un moment dat ni se înfiripase ideea de a urca pe Cindrel, dar drumul pare rupt și nu avem poftă de împins la biciclete.

Vârful Cindrel văzut din Șaua Șteflești

Întoarcerea ne mai ia aproximativ o oră. Numai la vale, o plăcere:

Găsim mașina un pic prăfuită și plecăm să „ne dăm la vale” pe Transalpina. Valea Frumoasei, așa cum spune și numele, este… minunată – o tură ușoară, poate chiar foarte potrivită pentru începuturile pedalatului montan.