Se zice că tehnica de la vremea construirii Drumului Regelui nu era așa de avansată, drept pentru care traseul a fost „desenat” de măgari – animalele aleg traseul cel mai ușor pe urcare, așa că măgării au fost încărcați cu saci de nisip și puși să urce. Traseul ales de ei ne poartă și azi spre Pasul Urdele, punctul cel mai înalt al unei șosele din România (2145m).
Existența Transalpinei începe cu potecile ciobănești ce legau Transilvania de Țara Românească, însă statutul de drum se pare că l-a căpătat din dorința regelui Carol al II-lea de a avea un drum militar care să traverseze Carpații. Lucrările au fost inaugurate de Gheorghe Tătărăscu, prim-ministrul de atunci, iar la inaugurarea drumului, în 1939 au participat atât regele Carol al II-lea, cât și viitorul rege, Mihai.
Astăzi, Transalpina „pleacă” din Novaci, traversează de la sud la nord munții Parâng, trecând prin Rânca, apoi se strecoară printre munții Șureanu și Cindrel, pe malul lacului Oașa până la Sebeș. Pe timp de iarnă drumul este deschis pe porțiunea Novaci – Rânca și Sebeș – Oașa. Drumul este asfaltat în întregime, iar în partea cea mai înaltă trece la mică distanță de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).
Despre Transalpina, construcția ei și locurile pe care le traversează ne spune dl-ul Dumitru Budrala în documentarul său: