Cetatea Golubac, Serbia

Cetatea Golubac (Golubăț), Serbia, 25 ianuarie 2020

De câte ori treci pe malul Dunării, înspre Moldova Nouă / Oravița, de pe partea sârbească, un obiectiv îți atrage atenția: Cetatea Golubac, sau Golubăț, pe Românește.

Cetatea Golubac

Ca să ajungi la Golubac, trebuie să treci Dunărea pe la Porțile de Fier, apoi să urmezi drumul spre Belgrad, chiar pe malul Dunării. Sunt cam 100km, aproximativ 2 ore, pe un drum decent, dar minunat! Șoseaua șerpuiește pe sub munte și pe lângă apă, oferind multe puncte de belvedere spre malul Românesc. Dacă vi se face foame, în drum puteți lua o pauză la Doni Milanovac, pentru o plescavița bună și ieftină. Și dacă veniți de departe, la 4km de cetate, în amonte, se află micul orășel Golubac, unde vă puteți caza ieftin chiar pe malul Dunării. Dimineața o vizită la patiseria din centru vă va da energie pentru toată ziua – burek-ul este extraordinar. Și nu vă chinuiți cu engleza, sârbii din zonă vorbesc românește și sunt foarte primitori.

Cetatea Golubac

Cetatea Golubac se află la intrarea pe defileul Dunării (Parcul Național Djerdap, sau Porțile de Fier), într-un loc ce controla ușor traficul pe apă și pe uscat din zonă. Prima atestare a sa este din 1335, dar nu se știe dacă a fost construită de Sârbi sau Unguri. De-a lungul istoriei cetatea a fost controlată fie de sârbi, fie de unguri, iar mai târziu a aparținut Imperiului Otoman (până în secolul 19)

Noi n-am avut noroc, am prins cetatea închisă, așa că nu vă putem oferi date „din interior”, dar vă povestim cum am ajuns să o vedem din cel mai bun unghi: vis-a-vis de parcarea cetății un drum urcă pe lângă o fostă exploatare minieră. Sunt semne ce vă trimit spre grădina Dragonului (Dragon’s Garden), de unde veți avea cea mai buna priveliște asupra cetății, dar și asupra malului românesc:

Cetatea Golubac

Până la Grădina Dragonului aveți de mers cam 2km, pe drum, în urcare, așa că fiți pregătiți. Se pare că zona este plină de liliac, poate n-ar strica să mergeți primăvara. Și nu vă temeți de dragoni – de fapt punctul de belvedere a fost amenajat în cinstea despotului sârb Stefan Lazarevic, membru al ordinului Dragonului.

Fosta carieră de piatră

Dacă tot ați ajuns în zonă, n-ar strica să vă abateți și pe la Majdanpek, un oraș minier, și poate la micile atracții din zona: podul Valja Prerast, cascada Beli Izvorac, și dacă aveți noroc s-o găsiți deschisă, peștera Rajkova.